Într-o duminică de vară i-am întâlnit pe Ramona şi Marian. Am vorbit despre nunta lor, despre fotografii şi sentimentele transmise de acestea. Mi-au plăcut şi iată că la sfârşit de octombrie ne-am reîntâlnit, de această dată în calitate de miri, respectiv fotograf.
Acest sezon a fost unul al distaţelor mari parcurse între momentele evenimentelor. Dacă în mai am participat la un eveniment ale cărui pregătiri au pornit la Bucureşti iar petrecerea a avut loc la Olteniţa, acum a fost invers, pregătiri la Olteniţa şi nunta în Bucureşti.
Şi între evenimente au fost multi km de parcurs. Mi-a rămas în minte o săptămână de la începutul verii când joi eram la Hunedoara, vineri la Bucureşti, sâmbătă la Olteniţa, duminică la Tg-Jiu, marţi la Sibiu, miercuri la Bucureşti….nu-i aşa că aţi obosit urmărindu-mă?
Să revenim la nunta noastră. Am ajuns la Olteniţa cu o zi înaintea evenimentului şi am cunoscut familia Ramonei, am discutat cu tatăl ei istorie, politică, pomicultură. Fiindcă discursul meu a fost pe măsura asteptărilor, am căştigat o invitaţie permanentă din partea acestuia şi îi mulţumesc pentru asta.
În ziua nunţii am pornit încă din zorii zilei pentru coafor şi machiaj (cu această ocazie am cunoscut-o pe Ioana Cristea. Nu ştiţi cine este? Hmmm…se pare că nu citiţi revistele de stil şi frumuseţe. Ioana este un make-up artist dezinvolt şi tare talentat. M-a bucurat întâlnirea şi sper să mai fie şi altele.
Întâlnirea dintre cei doi, emoţii, cununia religioasă şi petrecerea într-un spaţiu care era ocupat cu ceva vreme în urmă de cinematograful Flamura. Acum se numeste El Paradiso. Acolo am dansat şi cântat până în zorii zilei următoare.
Mă bucur că v-am întâlnit, Ramona şi Marian şi vă mulţumesc pentru tot!
Să aveţi o viaţă bună şi darnică!
